Contele Veterani – Adevăruri necunoscute

Proiectul – Contele Veterani – Adevăruri necunoscute, proiect cofinanțat de Consiliul Județean Timiș își propune ca timp de 1 lună să ofere tinerilor și cetățenilor lugojeni șansa de a descoperi povești și adevăruri despre istoria orașului, a țării și nu numai, cu precădere informații necunoscute despre generalul conte Marsello Frederico Veterani, prin reportaje, scenete, documentare online însoțite de o expoziție virtuală.

Astfel, dorim încurajarea participării publicului din mediul online, la evenimente culturale cât mai diversificate și dezvoltarea de conexiuni culturale artistice cu partenerii locali, județeni și cu parteneri din străinătate cu o experiență vastă în proiecte de strategie culturală artistică în context european.

Elementul central va fi povestea Contelui Veterani, conte de Urbino care este cel puțin impresionantă. Începând cu 1694, s-a ocupat de apărarea Transilvaniei și Banatului. A fortificat orașele Orșova și Caransebeș. La 17 mai 1694, împăratul Leopold I l-a înaintat la gradul de Feldmarschall. În septembrie 1695 a avut loc Bătălia de la Lugoj, în care Veterani i-a înfruntat pe otomani cu șapte regimente de cavalerie (circa 6500 de oameni) și cu 800 de infanteriști. Imperialii erau depășiți numeric de mai mult de zece ori, iar Veterani a fost rănit. Deși soldații săi au încercat să-l ia de pe câmpul de luptă, au fost ajunși din urmă de turci. Veterani a fost decapitat, iar capul a fost prezentat sultanului Mustafa al II-lea, care a poruncit ca Veterani să fie îngropat unde murise.

Materialele educative bazate pe aceasta poveste vor fi realizate în colaborare cu Pierluigi Vicini scriitor de eseuri, romane și comedie, jurnalist profesionist care nu a pierdut ocazia de introduce muzicalitatea sa în orice situație artistică. Pierluigi se ocupă și de cercetarea istorică a ducelui de Montefeltro.

O realizare semnificativă pentru istoria orasului Lugoj este colaborare cu UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI URBINO ‘CARLO BO’ Ufficio Fondo Antico della Biblioteca Centrale Umanistica-Italia în special cu  Dott. Sebastiano Miccoli și Dott. Federico Marcucci care ne pun la dispoziție un material istoric de o însemnătate covârșitoare:

Scrisorile contelui Veterani, trei volume

• vol. 1° (1666-1684);
• vol. 2° (1685-1689);
• vol. 3° (1690-1695)

Precum și alte materiale istorice relevante

• VERNACCIA, PIER GIROLAMO. Viața și scrisorile Mareșalului Federico Veterani, Manuscris cartonat, legat în carton secolul XVIII;
• Scrisorile lui Federico Veterani aspecta din viața unui conduăator din anii 600 în războaiele împotriva turcilor în țările Danubiene, de RAOUL GUEZE.

Toate materialele vor fi expuse într-o expoziție virtuală iar la final vor fi donate Muzeului de Istorie, Etnografie și Artă Plastică din Lugoj.

Scrisorile ne oferă mărturia constantă a unui om bun, sensibil la prietenie, afecțiuni familiale, dureri, mereu frânate de mizeriile războiului. Pentru această simplitate umană, nepăsătoare de orice retorică, viața și moartea lui Federico Veterani, conducator in anii 600, sunt antiteza perioadei baroce.

Aceste scurte note bazate pe scrisorile pe care Veterani le-a trimis rudelor sale din Urbino timp de treizeci de ani,  vor permite urmărirea principalelor evenimente politico-militare la care a participat mareșalul și înțelegerea motivațiilor, dorințelor, sentimentelor unui italian în slujba habsburgilor de-a lungul granitei dintre creștinism și islamism în sec. 17. Federico Veterani s-a născut la Urbino la 13 martie 1643 în familia lui Julius, consilier al lui Francisc Maria a II-a, ultimul Duce de Urbino, și al Mariei Camilla Altoviti, din vechea familie florentină: avea un frate mai mic, Simone Lorenzo, și patru surori.

Pentru Veterani, cu toate acestea, a fost evident că granele și prietenia cu valahii ar putea fi prețioase. În luna august, marele logofat Constantin Brincoveanu s-a întâlnit cu Veterani și a fost începutul unei prietenii „onorate” între demnitarul „sagace și foarte politic” și contele italian „ale cărui maniere soave nu pot fi descrise” (Zaborovschi 1921: 135). În toamna anului 1688 Veterani a trimis la Viena un raport detaliat despre Valahia.  Legăturile dintre Veterani și Brincoveanu, noul prinț de Valahia după moartea lui Șerban Cantacuzino (29 octombrie 1688) – au devenit din ce în ce mai strânse. Cu câteva zile înainte de moartea lui Șerban, Veterani a scris pe 12 octombrie 1688 la Altoviti: să fie cu mine nepotul …, Prințul de Valacchia a trimis … un cal foarte frumos și o blană zibellina. Am acceptat aceste daruri împotriva voinței mele …, am procurat pentru a mă scuti de donarea la 9 Litere II, s.d. Raportul a stârnit atât de mult interes încât este adevărat că o copie se găsește, de asemenea, în A. S. din Lucca, Arhiva Buonvisi, P. II, b. 44. Exemplarul Lucca a fost examinat de Lascu în 1967, cu toate acestea, ignoră textul din Scrisori și continuă să indice 1650 ca data nașterii  lui Veterani.

Veteranii și-au dat seama că a fi colaborator al lui Carafa ar putea fi cea mai rea dintre prezentări și de la început i-au promis lui Brincoveanu că trupele sale se vor comporta corespunzător (Scrisori, 25 august 1688, la Altoviti). Urbinatul a fost legat și de Moldova, iar dorința sa de a aduce pământurile românești pe orbita Habsburgică este evidentă (Zaborovschi 1931: 115). Această politică nu se potrivea cu Valahia: Brincoveanu i-a spus lui  Veterani că sosirea trupelor imperiale ar fi însemnat intervenția tătarilor aizați de turci (Ionescu, Panait 1969: 46). Veterani a raportat aceste preocupări în raportul său privind Valahia declarând că „… expunerile valahe pot fi doar secrete…”

RAOUL GUEZE – Scrisorile lui Federico Veterani aspecta din viața unui conducător din anii 600 în războaiele împotriva turcilor în țările Danubiene.

 

Echipa FOA dorește să menționeze că documentele au ajuns în posesia noastră, datorită încăpățânării și pasiunii colegei noastre Flavia Rosana Căpraru, care a dorit să afle cât mai multe informații despre contele Veterani.